Skip to content

E dreptul meu!

Februarie 13, 2011
„Nu am afirmat niciodata ca parlamentarii ar fi lipsiti de inteligenta. Insa, ma rog pentru ziua in care ei nu ar mai fi nevoiti sa voteze legi. Nu?” Costică F.- un tanar coumunist absolvent al facultatii de Relatii Publice

Trec zilele si ma intreb daca parlamentarii, inaintea dobandirii puterii legislative, nu ar trebui sa treaca printr-un test minim de cultura generala, psihologic, sau, de ce nu, psihiatric?

Nimic nu m-a distrat mai mult saptamana asta decat initiativa senatorului PSD Arges- (da, mi-e rusine deja) care dintr-un considerent logic bazat deloc pe invidie ar obliga populatia mandrei noastre tarisoare la prezenta obligatorie la, da, vot.

Cica, din acelasi punct de vedere nicicât ranchiunos, spune ca noua lege ar spori prezenta la vot cu… nici dumnealui nu stie cate procente in plus. Cert este ca se crede ca se va ajunge la un procent total de 80%.
Pai, de cand „a sti” si „a crede” se masoara cu aceeasi moneda?

Intr-un interviu acordat unei televiziuni argesene, acelasi senator afirma ca nimeni nu ar avea nicio scuza pentru a nu se prezenta la vot, mai ales din momentul in care ideea urnelor mobile a prins contur.
Pai, domnu’ senator, stiti! urnele alea mobile nu sunt chiar asa de mobile. Iar, daca vor fi atat de mobile incat sa vina in apartamentul meu pentru a-mi verifica scuzele absentei la scrutin, atunci cu siguranta mobilitatea lor va fi platita tot din banii mei. Si a altor persoane asemanatoare mie. Deci, nu e convenabil.

De observat din toata initiativa de mare angajament ar fi, in primul rand, obligativitatea prezentei la vor, si nu a votului in sine.
Adica, eu as putea fi obligat practic sa fac un drum, ori sa dau o semantura- si in niciun caz sa-mi exercit dreptul de a alege. Ceea ce mi se pare mai mult decat o zicala infaptuita de genul : Proletari din toata colturile, uniti-va!
Iar ca treaba sa fie treaba, in cazul in care nu as face drumul ala, sau nu as semna o foaie de participare la vot, sa fiu amendat. Sa ma invat mine!
Ba, chiar, as putea primi si o karată in gura, nu?

Pana la o adica, traiesc un vis in care, cica:

Am dreptul sa vorbesc, dar am dreptul sa si tac.
Am dreptul sa votez, dar am dreptul sa n-o fac!
Bă!

2 comentarii leave one →
  1. Februarie 13, 2011 7:17 pm

    Sunt situatii si situatii. Adica, orice parlamentar mai poate fi invitat pe la diverse chestii, in tara si peste hotare. Atunci, lipseste motivat.
    Dar, in principiu, noi astia care ii votam, ii trimitem in parlament ca sa dezbata si sa voteze legi. Deci ar fi cazul sa simta ca au o datorie morala fata de fraierii care i-au votat, nu?

  2. suntjos permalink
    Februarie 13, 2011 9:25 pm

    Datorie? Moralitate?
    Frumos vorbesti.🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: